Alegatorii vor primi cate doua buletine de vot, unul pentru Senat, celalalt pentru Camera Deputatilor. In ele vor figura, individual, fiecare candidat inscris in cursa electorala in colegiul respectiv. Pentru ca un buletin sa fie valabil, alegatorul trebuie sa stampileze un chenar in care este numele candidatului pe care il prefera. Pentru fiecare colegiu este alocat un singur mandat de deputat sau senator. Colegiile sunt desenate astfel incat sa respecte normele de reprezentare-70.000 de locuitori pentru un deputat si 160.000 de locuitori pentru un senator-, dar este permisa si marja de abatere de la aceasta norma, de pana la 30%.

In viitorul Parlament nu vor putea intra decat reprezentanti ai partidelor care depasesc pragul electoral sau candidatii independenti care obtin cel putin jumatate plus unu din numarul voturilor exprimate in colegiul in care candideaza. Pentru partide ramane in vigoare pragul electoral de minimum 5% din voturile valabil exprimate la nivel national. In cazul aliantei intre doua partide, pragul ajunge la 8%, iar procentul creste cu un punct pentru fiecare partid in plus, fara a putea depasi insa 10%.

Exista si un prag electoral alternativ, un partid putand accede in Parlament daca reprezentantii sai obtin mandate, cu 50% plus unu din voturi, in minimum sase colegii de deputati si trei de senatori. In aceasta eventualitate, partidul respectiv poate fi reprezentat in Parlament chiar daca, la nivel national, nu a obtinut 5% din voturi.

Chiar daca parlamentarii sunt alesi uninominal, repartizarea mandatelor trebuie sa respecte o cerinta caracteristica sistemelor de vot proportionale, si anume ca ponderea in Parlament a partidelor ce depasesc pragul electoral sa corespunda procentajului obtinut de fiecare partid in optiunile electoratului, la nivel national. Din acest motiv, repartizarea mandatelor si desemnarea castigatorilor in fiecare colegiu are loc in trei etape. In prima etapa sunt repartizate mandatele pentru candidatii care au obtinut jumatate plus unu din numarul voturilor exprimate intr-un colegiu. Ei vor fi siguri ca vor deveni parlamentari, cu conditia ca si partidul lor sa depaseasca pragul electoral.

In a doua etapa, birourile electorale judetene (sau de circumscriptie, deoarece fiecare judet se constituie intr-o circumscriptie) stabilesc un coeficient electoral al judetului respectiv. Coeficientul se stabileste prin impartirea numarului total de voturi valabil exprimate intr-un judet la numarul de mandate de senator sau de deputat care revin judetului respectiv. Apoi numarul de voturi obtinute, in respectiva circumscriptie, de catre fiecare partid ce a depasit pragul electoral se imparte la coeficientul electoral al judetului. Partea intreaga, nerotunjita, a catului acestei impartiri reprezinta numarul de mandate obtinute de fiecare partid la nivelul BEJ-urilor. Insa Biroul Electoral Judetean nu poate stabili in care colegii a castigat un anumit partid mandatele respective.

Citeste si:

A treia etapa de repartizare a mandatelor se desfasoara la nivelul Biroului Electoral Central. La BEC sunt trimise atat situatia cu mandatele ramase nerepartizate, precum si voturile ramase, inferioare coeficientului electoral din fiecare circumscriptie. Pentru repartizarea intre partide a celorlalte mandate se foloseste metoda d'Hondt de atribuire a acestor mandate intr-un sistem electoral proportional. Aceasta metoda a fost folosita si pana in 2004, la votul pe lista. In urma aplicarii acestor operatii matematice, se impart intre partide si mandatele ramase nerepartizate de catre birourile electorale de circumscriptie.

In cadrul acestui proces este nevoie de stabilirea unui repartitor de circumscriptie care arata in ce judete va primi mandatele un partid sau altul. Nu este exclus ca un partid sa nu primeasca nici un mandat intr-un judet, dar voturile obtinute de candidatii sai vor putea fi utilizate intr-un alt judet, dar si pentru alti candidati. Aceasta situatie apare ca urmare a necesitatii respectarii principiului proportionalitatii.

Dupa ce s-a stabilit catre ce partide vor merge mandatele din fiecare judet, procesul este finalizat prin desemnarea candidatilor castigatori. Se calculeaza raportul dintre numarul de voturi obtinut de fiecare candidat in colegiul sau si coeficientul electoral al judetului. Aceste raporturi se aseaza in ordine descrescatoare, iar desemnarea castigatorilor se face in functie de acest clasament. Cu doua conditii: sa nu se acorde mai mult de un mandat intr-un colegiu si sa se respecte repartizarea mandatelor pe partide, stabilita anterior. Datorita acestor conditii, este posibil ca un candidat care a obtinut cel mai mare numar de voturi intr-un colegiu sa piarda postul de parlamentar in favoarea celui de pe locul 2 sau chiar 3. In plus, vor fi avantajati candidatii din colegiile mai mari deoarece ei pot obtine o cifra mai mare a raportului dintre numarul de voturi obtinute si coeficientul electoral al judetului.

In continuare, minoritatile nationale vor putea fi reprezentate in Parlament, chiar si in conditiile introducerii votului uninominal. Organizatiilor minoritatilor nationale li se aplica un coeficient electoral obtinut prin numarului de voturi valabil exprimate la nivel national la numarul total de mandate pus in joc. Daca o organizatie a minoritatilor obtine peste 10% din acest coeficient, va avea dreptul la un mandat de deputat. Mandatul respectiv va fi atribuit celui care a obtinut cel mai mare numar de voturi dintre toti candidatii organizatiei respective.