Tonul dezbaterii privind desemnarea viitorului premier a fost dat de PSD si PNL inaintea inceperii campaniei electorale, cand au sustinut ca presedintele va trebui sa se supuna deciziei partidelor care vor forma majoritatea parlamentara si sa desemneze ca premier persoana pe care acestea o propun. Cu o zi inainte de startul oficial al campaniei pentru parlamentare, presedintele Traian Basescu le-a replicat si a invitat formatiunile politice sa citeasca Constitutia si sa renunte la ideea ca isi pot impune un premier daca aduna, intr-o coalitie, 51% din voturile alegatorilor.

Basescu crede ca se afla “intr-o situatie extrem de puternica” in privinta desemnarii premierului

"Am inteles ca sunt partide care-si fac socotelile, asa, necitind bine Constitutia. Pai, ne facem noi 51% si mergem si-i spunem presedintelui: "Ori ni-l pui, ca uite, noi suntem 51%, noi doua partide sau cate om fi (…).Ii invit sa citeasca Constitutia si sa renunte si la ideea ca "daca nu ni-l pune cine stie ce facem", spunea presedintele la 30 octombrie. Intrebat cum vede viitorul Guvern, seful statului si-a exprimat speranta ca in privinta Executivului care se va forma dupa parlamentarele din 30 noiembrie, "expresie a vointei poporului si, putin a presedintelui, in ceea ce-l priveste pe primul-ministru" Romania va fi mai norocoasa. "Sunt obligat sa sper, plecand de la realitatea constitutionala ca, daca niciun partid nu obtine 51%, optiunea pentru desemnarea premierului o sa-mi apartina, asa cum mi-a apartinut si in 2004. Sper sa fiu mai norocos, Romania sa fie mai norocoasa", a spus Basescu.

Premierul Tariceanu declara, la inceputul campaniei electorale, intr-un interviu pentru "Evenimentul Zilei" ca, din punctul sau de vedere, presedintele nu poate numi seful Executivului dupa bunul plac, rolul sau fiind de a confirma propunerea majoritatii care se degaja. "Haideti sa fim clari: presedintele numeste primul-ministru, dar nu dupa bunul plac. Sunt niste reguli. S-ar putea ca partidul care castiga alegerile sau majoritatea care se formeaza sa nu fie pe gustul presedintelui, dar asta este. (...)Nu presedintele negociaza. Aici se pune problema partidelor parlamentare, care pot, in functie de rezultate, fie sa acceada singure la guvernare, fie sa constituie o majoritate in parlament, care degaja un prim-ministru. Rolul presedintelui este de a confirma aceasta majoritate", a explicat el.

O optiune similara a fost enuntata in repetate randuri, in timpul campaniei electorale, de liderul PSD, Mircea Geoana, care a vorbit mereu despre “vointa poporului” intretinand confuzia ca premierul este ales prin vot de populatie. Mircea Geoana spunea la 11 noiembrie ca presedintele nu are drepturi discretionare atunci cand desemneaza premierul. "Asta ar mai trebui Romaniei, in plina criza, sa mai provocam, din ambitia desarta a unui lider, si o criza care sa ne arunce intr-o profunda criza si economica si sociala. Cei care vor decide cine ii guverneaza sunt romanii, cei care vor decide cine face majoritatea sunt partidele politice din Parlament", a conchis el. Mult mai vehement a fost presedintele Consiliul National al PSD, Adrian Nastase, care declara, intr-o postare pe blogul personal, ca, daca presedintele Basescu nu va respecta rezultatul alegerilor in numirea primului ministru, atunci majoritatea parlamentara creata dupa alegeri ar putea sa nu se prezinte la investitura noului Guvern. "Basescu ar putea sa-l tina acasa la el pe candidatul caruia i-a acordat increderea sa", precizand ca in cazul in care Basescu nu va tine cont de rezultatul alegerilor in numirea premierului s-ar genera o criza constitutionala fara precedent, scria Adrian Nastase.

Specialistii in drept constitutional, Ioan Stanomir si Simina Tanasescu, au sustinut ca prevederile Constitutiei ii dau presedintelui libertate deplina in alegerea premierului, ambii spunand ca exista sanse mari pentru repetarea scenariului din 2004, adica desemnarea premierului de la un partid care nu a obtinut in urma scrutinului majoritatea parlamentara (insa o constituie in timpul consultarilor de la Palatul Cotroceni cu presedintele) si nici nu s-a clasat primul in ierarhia care a fost indicata de rezultatele votului.

Majorarea salariilor profesorilor- controversa din prima jumatate a campaniei

Debutul campaniei electorale a fost marcat de dezbaterea privind majorarea salariilor cu 50% pentru profesori, dupa ce masura, sustinuta de toate partidele politice in Parlament, a fost blocata de Guvern, prin OUG, care prevedea ca salariile sa poata fi majorate doar din aprilie 2009 si numai daca se redacteaza pana atunci o lege unica de salarizare pentru bugetari. Un rol important l-a avut, din nou, presedintele Traian Basescu, ale carui declaratii, facute cu ocazia promulgarii Legii de majorare a salariilor profesorilor, au declansat un sir de reactii politice. Presedintele a spus ca salariile din invatamant pot creste, dar ca asteapta in schimb o reforma reala in domeniu, teorie reluata la 30 octombrie. " Reforme contra bani. Fara reforme, fara acorduri de acceptare a reformei, fie ca este vorba de sanatate sau de administratie publica, nu poate fi vorba de cresteri de salarii. Reforma contra bani este, daca vreti, tandemul care poate duce la cresteri salariale", a spus Traian Basescu.

Replica premierului a fost pe masura: "Trebuie sa ne opunem ferm politicilor demagogice si populiste caracteristice stangii. PSD s-a reformat prea putin si promoveaza aceleasi politici care au dus Romania in saracie. Iar PD-L, desi se declara partid de dreapta, merge exact pe aceeasi cale a unui populism desantat. Ce a decis Parlamentul si a promulgat presedintele, cresterea salariilor profesorilor cu 50%, este un lucru fantasmagoric. In nici o tara din lume nu se poate asa ceva", a declarat primul-ministru. Mai mult, Guvernul a facut public continutul celor doua scrisori transmise presedintelui, in care evalua efectele in lant ale majorarii salariilor profesorilor asupra economiei.

Citeste si:

Criza economica internationala si programele electorale anticriza autohtone

Presedintele Traian Basescu si premierul Calin Popescu Tariceanu s-au contrazis public, la Bruxelles, la 7 noiembrie, pe tema masurilor pe care trebuie sa le ia Romania pentru a contracara efectele crizei economice, Tariceanu sustinand ca trebuie reduse cheltuielile publice, iar presedinte ca reforma trebuie accelerata in vreme de criza.

"Subliniez ca intr-o astfel de perioada, linia de conduita trebuie sa fie catre diminuarea cheltuielilor publice, in general, si orientarea cheltuielilor catre investitii cu fonduri publice, astfel incat pierderea locurilor de munca din sectorul privat sa fie intr-un fel compensata de crearea sau macar mentinerea locurilor de munca din sectorul public", a declarat Tariceanu la finalul summitului care a avut loc la Bruxelles, in conferinta de presa sustinuta impreuna cu presedintele Traian Basescu. Seful statului a intervenit spunand ca atat Romania, cat si alte state membre au pus accent in cadrul dezbaterilor pe necesitatea accelerarii reformei sistemelor nationale."Deci procesele de reforma trebuie accelerate ca o solutie a cresterii vitezei de iesire din criza. In situatie de criza nu ne tragem plapuma pe cap si spunem <e criza, nu mai facem nimic>, ci acceleram reformele ca o solutie de iesire din criza si de evitare a crizelor viitoare", a declarat Basescu.

Dintre masurile anticriza anuntate de liderii politici, cea mai critica a fost cea propusa de Mircea Geoana, la 14 noiembrie: amnistie fiscala pentru cei cu averi ilicite,care ar avea posibilitatea sa foloseasca resursele obtinute "neclar" in proiecte publice."Averile foarte mari vor fi impozitate mai mult, vom integra in economie, in proiecte de interes public, resursele celor care vor intelege sa aduca la suprafata sursele ilicite sau sursele neclare de venituri. Analizam posibilitatea unei amnistii fiscale pe termen limitat pentru a permite celor care doresc sa readuca in circuitul cinstit al economiei resursele pe care le-au obtinut poate prin alte mijloace", a declarat presedintele social-democrat, in cadrul unei intalniri cu studentii Universitatii "Dimitrie Cantemir". Mircea Geoana a fost nevoit sa revina ulterior cu explicatii si nuantari, dupa ce a fost criticat public de toti adversarii politici.

Liberalii si-au insusit programul anticriza lansat de Calin Popescu Tariceanu la Guvern, demers motivat ulterior de faptul ca isi doreste un nou mandat de premier si ca masurile anticriza trebuie rapid adoptate si aplicate. Programul premierului vizeaza trei directii principale: masuri care vizeaza cetatenii, amenintati cu pierderea locurilor de munca, ajutorarea firmelor, a societatile romanesti cu precadere si protejarea sistemului bancar. Printre proiectele liderului liberal se afla acordarea a 1.000 de euro firmelor care vor angaja persoane care si-au pierdut slujba de mai mult de trei luni, alocarea a trei miliarde de euro pentru a ajuta firmele care investesc in inovatie si care creeaza locuri de munca in domenii de varf. "Prin acest program vom putea crea, direct si indirect, intre 80.000 si 100.000 de noi locuri de munca, mai bine platite", spune Calin Popescu Tariceanu.

Premierul promite reducerea contributiilor de asigurari sociale cu inca zece puncte procentuale. "Asadar vom ajunge la un CAS de 30% dupa ce, in urma cu patru ani, aveam nu mai putin de 49,75% contributii de asigurari sociale. Vom ajunge, astfel, la una dintre cele mai scazute valori ale CAS din Europa", a spus el.

Planul mai prevede acordarea unui premiu fiscal de 5% din valoarea impozitului pentru plata la timp de catre firme, persoane fizice autorizate si populatie a darilor catre stat. Planul anticriza propus de Tariceanu a fost atacat de adversarii politici, pe motiv ca premierul nu poate angaja viitorul Guvern cu propriile masuri si ca nu este suficient sa reduci CAS sau sa premiezi plata la timp a taxelor de catre populatie pentru depasirea crizei.

In programul anticriza, PD-L mizeaza, in principal, pe scutirea pe profitul reinvestit si metinerea cotei de 16%. Potrivit lui Theodor Stolojan, programul anticriza al PD-L urmareste trei scenarii pe care economia romaneasca le-ar putea urma, si anume: cresterea economica de 7%, de 5% sau de 4% pe an. PD-L doreste, de asemenea, adoptarea legilor privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici si ale personalului contractual din sectorul bugetar, pentru inlaturarea haosului din acest sistem si a exceselor de venituri a unor persoane, pe care Stolojan i-a numit "baroni bugetari". Reforma sistemului de venituri pentru managementul companiilor cu capital majoritar de stat, pentru stimularea performantei si eliminarea conflictelor de interese, este o alta masura prevazuta in programul anticriza a democrat-liberalilor.