Un sistem care, desi este menit sa responsabilizeze clasa politica, pentru electorat are inca foarte multe necunoscute. Probabil cea mai mare problema o ridica modul in care vor fi impartite mandatele de parlamentar intre candidatii care nu au reusit sa obtina majoritatea voturilor dintr-un colegiu. Este posibil ca un candidat care s-a clasat pe locul intai intr-un colegiu sa nu prinda loc in Parlament, in timp ce un alt candidat din acelasi colegiu, situat pe locul doi sau chiar trei, sa intre in Senat sau Camera? Da, si exista semne ca vor fi destul de multe cazuri de acest gen.

Cum este posibil acest lucru? Cotidianul va prezinta pas cu pas cum se vor distribui mandatele de parlamentar. In prima faza se vor contabiliza la Biroul Electoral Central (BEC) voturile obtinute de toti competitorii electorali si se calculeaza care sunt formatiunile politice care au trecut pragul de 5%. In cazul aliantelor, cum este cea formata de PSD si PC, pragul este de 8%. Se verifica daca exista vreun candidat independent care sa fi castigat un colegiu cu majoritate de 50% plus unu, pentru a obtine direct mandatul.

Apoi BEC verifica daca in cazul partidelor care nu au trecut pragul electoral exista sase candidati la Camera si trei la Senat care sa fi obtinut locul 1 in colegii. In caz ca se inregistreaza o astfel de situatie, atunci se considera ca respectivul partid a trecut asa-zisul prag alternativ, iar cei 9 castigatori de colegii vor deveni automat deputati si senatori, respectivul partid urmand sa fie reprezentat in Legislativ doar prin acesti 6 deputati si 3 senatori. (Sondajele de opinie de pana acum nu indica o astfel de posibilitate.)
Alocarea directa a mandatelor. Oficiile electorale din fiecare colegiu uninominal verifica daca exista candidati din cadrul partidelor parlamentare care au obtinut sufragiile a 50% plus unu dintre alegatorii care au votat intr-un colegiu. Candidatii aflati in aceasta situatie devin automat parlamentari. Specialistii estimeaza ca vor fi in jur de 12-15 astfel de situatii la Senat si 25-30 la Camera Deputatilor. (De exemplu, conform sondajelor publice, Mircea Geoana - PSD+PC la Senat si Bogdan Olteanu - PNL se afla printre cei creditati de sondaje cu peste 60% din intentiile de vot, deci au mari sanse sa obtina mandate in aceasta prima etapa.)

Citeste si:

Urmeaza repartizarea proportional uninominala a mandatelor. Aceasta etapa se desfasoara la doua niveluri, in circumscriptie (judet, Municipiul Bucuresti si Circumscriptia pentru romanii din strainatate) si la nivel national.

Astfel, la nivel de judet, biroul electoral de circumscriptie calculeaza, in functie de coeficientul electoral si de voturile primite de un partid in acea diviziune administrativ-teritoriala, separat, cate mandate de deputat si cate mandate de senator se cuvin respectivului partid. Coeficientul electoral este specific fiecarei circumscriptii si se calculeaza raportand numarul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul si independentii care au castigat mandate la numarul de locuri in Parlament ce revin respectivului judet. Altfel spus, coeficientul electoral arata cate voturi trebuie sa castige un partid pentru un mandat in Legislativ.