Chiar si cei care se vor prezenta la vot simt totusi ca actualii candidati nu le-ar putea reprezenta interesele in Parlament, potrivit declaratiilor facute pentru NewsIn de liderii comunitatilor de romani din Italia si Spania.

Fata de alti ani, considera acestia, s-ar putea ca interesul pentru alegeri sa fie "in usoara crestere", dar dezamagirea ramane. Romanii din diaspora simt ca interesul politicienilor se indreapta asupra lor numai cu cateva saptamani inainte de alegeri.

Cea mai are nemultumire a romanilor din Italia si Spania este ca vor avea in Parlament numai un senator si doi deputati si ca acestia oricum nu stiu cum e "viata de imigrant", care sunt nevoile si problemele romanilor care traiesc in strainatate si ce trebuie facut pentru acestia.

Solutia? Ei propun ca pentru diaspora sa candideze fosti emigranti romani.

Iulian Manta, presedintele Asociatiei socio-culturale "Vocea Romanilor", din Italia, si membru al Comitetului Executiv al FARI (Federatia Asociatiilor de Romani din Italia), a spus ca romanii sunt satui de promisiuni. "Politicienii isi aduc aminte de noi numai in campanie. Romanii sunt satui de promisiuni din care nu se realizeaza nimic. Cum ma poate reprezenta pe mine cineva in Parlament care nu stie cum e sa fii discriminat, cat de greu este sa iti obtii actele in strainatate si sa platesti rata la casa aici, in Italia?", se intreaba acesta.

Vicentiu Acostandei, vicepresedintele PIR (Partidul Identitatea Romaneasca), spune ca nimic nu motiveaza romanii sa se prezinte la vot. "Consideram ca este prea putin ca intrega diaspora din Spania si Italia, care totalizeaza peste doua milioane de romani, sa fie reprezentata de un singur senator si de doi deputati. Daca simt ca nu vor fi reprezentati cum trebuie, atunci nici nu se vor prezenta la vot, pentru ca nu vad rostul", a explicat Acostandei.

In Spania, situatia este asemanatoare. Miguel Fonda Stefanescu, presedintele Federatiei Asociatiilor Romanesti din Spania (FEDROM), care cuprinde 28 de astfel de organizatii, sustine ca imigrantii romani din Spania isi doresc in Parlament un reprezentant care sa fi fost imigrant. "Cum sa ne reprezinte pe noi cineva care nu are niciun fel e legatura cu romanii din diaspora, cu viata petrecuta peste meleaguri? Politicienii care intra in Parlament alesi de diaspora trebuie sa fie fosti imigranti, oameni care au lucrat si au trait aici zi de zi si care stiu de ce probleme ne lovim noi aici", considera Fonda Stefanescu.

O alta nemultumitre a romanilor din Spania este accea ca adesea, sunt numiti de politicienii din Romania capsunari. "Daca nu au respect fata de de noi, atunci noi de ce sa avem fata de ei?", atrage atetia presedintele FEDROM.

Mobilizarea la vot va fi mica

In opinia lui Iulian Manta, membru al FARI, mobilizarea romanilor din strainatate va fi scazuta. "Nu prea e interesat romanul de aceste alegeri. Vor fi cel mult 10.000-14.000 de romani care vor vota in Italia", anunta acesta. "Eu mi-as dori foarte mult sa voteze mai multi, pentru ca atunci s-ar ridica antenele de la Bucuresti si ar constientiza ca romanii din Italia au ceva de spus si ca merita sa fie ascultati. Numai in momentul in care s-ar prezenta la vot peste 30.000 de romani din Italia ar conta pentru politicienii din tara", a accentuat Manta.

Si Stefanescu Fonda spune ca romanii din Spania nu sunt prea interesati de acest scrutin si ca sunt cam dezamagiti. "Noi incercam sa-i impingem sa mearga la vot, sa-si exprime optiune...Ei insa se plang ca vor sa se intoarca acasa si ca nimeni nu-i ajuta sa plece", sustine presedintele FEDROM. "Vor vota probabil in jur de 20.000 de persoane, dar acest numar este un nimic pe langa cei aproape un milion de romani din Spania", atrage atentia Stefanescu Fonda.

Acostandei, vicepresdinte PIR, estimeaza ca la vot se vor prezenta intre 7.000 si 10.000 de romani din Italia, dar atrage atentia ca este greu de spus spre cine se vor indrepta. "Comunitatea e divizata in privinta votului, candidatii arunca cu noroi unii in ceilalti, fiecare ce a facut sau nu a facut celalalt. Lumea se cam scarbeste. In tot cazul sunt putini reprezentanti adevarati ai comunitatii romane la nivel politic", subliniaza acesta.

Horia Cicortas, presedintele Forumului Intelectualilor Romani din Italia (FIRI), sustine ca oamenii vor fi motivati de faptul ca stiu ca nu mai voteaza pentu o circumscriptie din tara, ci pentru cea din diaspora. Pe de alta parte, el atrage atentia ca s-ar putea ca multi intelectuali din Spania sa fie dezamagiti de "divortul dintre PD si PNL" si sa renunte sa mearga la vot.

Un interes pentru actualele alegeri exista totusi. "Romanii de aici nu sunt total separati de tara. Mai ales de cand a intrat si Romania in Europa, functioneaza sistemul vaselor comunicate", a atras atentia Cicortas.

Exista si lideri ai comunitatii din Italia care spun ca nu au fost organizate destul sectii de votare. Eugen Terteleac, presedinte al Asociatiei Romanilor din Italia (ARI), sustine ca va fi o participare crescuta la vot.

"Sectiile de votare nu vor face fata. Noi am cerut ca in Italia sa fie organizate 40 de sectii de votare, astfel incat si cei din localitatile izolate, departe de centrele de votare, sa poata sa isi exercite dreptul. Va fi o afluenta imensa, exista semnale din parte comunitatii romanesti ca isi doresc sa participe la acest scrutin si ca isi doresc sa isi faca vocea auzita, isi doresc o schimbare, isi doresc sa isi exprime dreptul democratic", sustine Terteleac.

Pe de alta parte, Iulian Manta spune ca astfel de declaratii sunt doar speculatii. "Aceste sectii de votare se organizeaza in functie de cati oameni au votat in anii trecuti si eu cred ca vor fi destule", a subliniat el.

Ce stiu oamenii despre noua modalitate de vot

Citeste si:

"Ghidul alegatorului din strainatate", alcatuit de Ministerul de Externe, a ajuns la majoritatea asociatiilor de romani din Spania si Italia, dar in randul comunitatii de romani raspadirea lui nu e atat de mare.

Este primul an in care cei care vor sa voteze in strainatate trebuie sa faca dovada resedintei sau a domiciliului in acea tara. Liderii romanilor din Spania si Italia spun insa ca cei care vor sa se informeze despre modalitatea prin care pot vota au toate oportunitatile.

"Ghidul alegatorului pus la dispozitie de MAE a ajuns la asociatii si la aproximativ 45% dintre romanii de aici. Fac apel al toate asociatiile de romani sa faca eforturi ca romanii sa fie informati", a declarat presedintele ARI, Eugen Terteleac.

De asemenea, Terteleac considera ca romanii stiu ca nu pot vota decat daca pot face dovada resedintei sau a domiciliului in Italia. In ceea ce priveste candidatii, Terteleac spune ca romanii din Italia ii cunosc in special pe cei de la PDL, PNL si PSD. "Omenii stiu care sunt candidatii pentru ca acestia sunt in teren, in contact cu oamenii", a spus acesta.

Si PIR face tot posibilul sa distribuie ghidul pentru alegeri. "Ghidul votantului a ajuns la noi si de fiecare data cand avem ocazia il distribuim. Cei care fac un efort sa se informeze stiu ca trebuie sa faca dovada resedintei sau a domiciliului", declara Vicentiu Acostandei.

In opinia sa, in Italia au fost vizibili trei candidati: William Branza de la PDL, Petre Roman de la PNL si Marian Mocanu de la PSD. "Noi ca partid, incurajam participarea la vot, indiferent de optiunea electorala. Fata de alti ani am sesizat un interes si o deschidere mai mare fata de aceste alegeri si avem speranta ca nu se vor prezenta la fel de putini ca si la alegerile precedente", afirma vicepresedintele PIR.

In Spania, ghidul de la MAE este mai putin cunoscut, crede presedintele FEDROM. Acesta spune insa ca acei alegatori care se informeaza vor sti ca trebuie sa faca dovada resedintei sau a domiciliului in strainatate pentru a vota si vor sti cum trebuie procedat in cadrul acestui proces electoral "complicat si sucit".

Fonda a afirmat ca la FEDROM s-a primit ghidul de la MAE in format electronic, dar crede ca acesta nu prea a ajuns la oameni, chiar daca asociatiile au facut eforturi in acest sens.

Presedintele FEDROM sustine ca in Spania a fost cel mai vizibil PNL-ul, "pentru ca a avut sprijin financiar". Restul au avut campanii slabe aici si destul de dezorganizate, adauga Stefanescu.

Horia Cicortas, presedintele FIRI, este de parere ca este logic faptul ca numai cei care au domiciliul sau resedinta in strainatate sa poata vota pentru colegiul de acolo. De asemenea, Cicortas a relevat o tendinta care ar putea sa fie intalnita in randul mai multor romani din strainatate: cei care nu au resedinta sau domiciliul in strainatate, dar muncesc acolo s-ar putea sa isi inceapa concediul de sarbatori mai repede si sa vina acasa inca de la sfarsitul lunii noiembrie pentru a putea sa si voteze.

Exista aproximativ 200.000 de romani cu drept de vot domiciliati in strainatate, carora li se alatura foarte multi romani care au doar resedinta. In total, in strainatate vor fi trimise 620.000 de buletine de vot, dar potrivit statisticilor, la niciun scrutin de pana in prezent nu au votat mai mult de 70.000 de romani din afara granitelor, cu toate ca pana acum nu trebuiau sa faca dovada domiciliului sau a resedintei in strainatate.

Cetatenii romani din strainatate care vor dori sa voteze la alegerile parlamentare din 30 noiembrie vor putea sa o faca numai daca au domiciliul sau resedinta in tara in care se afla. Astfel, potrivit noii legi electorale, cetatenii romani care, in ziua alegerilor, se vor afla in alta tara, in scop turistic sau de afaceri, nu vor putea vota.

Resedinta in strainatate va trebui probata cu ajutorul unor acte doveditoare, eliberate de autoritatile din tara in care locuiesc alegatorii romani.

Cetatenii romani cu domiciliul in strainatate pot vota pe baza pasaportului simplu, valabil cu mentiunea privind stabilirea domiciliului in strainatate. Cetatenii romani cu resedinta in strainatate pot vota cu pasaportul simplu valabil sau, in cazul statelor membre UE, cu cartea de identitate valabila, insotite de orice alt document emis de autoritatile straine care dovedeste resedinta in strainatate.

Doua sute douazeci si una de sectii de votare, cu 79 mai mult decat in 2004, vor fi organizate pentru romanii din strainatate pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie si vor fi trimise in total 620.000 de buletine de vot, potrivit Ministerului de Externe, care a editat si "Ghidul alegatorului roman din strainatate".

Circumscriptia pentru romanii din strainatate contine patru colegii la Camera Deputatilor, dintre care doua pentru spatiul UE si doua pentru Orientul Mijlociu, Asia si America de Nord.

Romanii din strainatate vor avea alte doua colegii la Senat, unul pentru spatiul UE, iar altul pentru Orientul Mijlociu, Asia si America de Nord.

Toate cele sase colegii uninominale apartin de Circumscriptia 43, al carei Birou Electoral functioneaza deja la sediul MAE.