"Pe an ce trece, minoritatile din Romania numeric sunt mai putine. Exista comunitati minoritare care scad numeric si o legislatie care stabileste un prag de 20% pentru folosirea limbii materne care, dupa parerea mea, trebuie scazut. Si in viitorul parlament unul din obiective va fi sa scadem acest prag de la 20% la maximum 10%. Deci, peste tot unde minoritatile nationale reprezinta 10% din comunitatea locala, oraseneasca, judeteana, folosirea limbii materne sa fie obligatorie. Acolo unde comunitatea minoritara este mai mica de 10%, folosirea limbii materne sa fie posibila”, a declarat Frunda.

El a dat ca exemplu pozitiv municipiul Sighisoara, unde nemtii sunt in proportie de 2% si orasul are inscris numele si in limba germana. “Este un semn de intelepciune si de deschidere”, a apreciat senatorul. Acesta a spus ca, totusi, Romania este un exemplu pozitiv in ceea ce priveste respectarea prevederilor unui document European in privinta minoritatilor. “Consiliul Europei a adoptat un document, 'Charta regionala a limbilor regionale si minoritare'. Cele mai multe tari membre ale CE au semnat si ratificat documentul. Din acest punct de vedere Romania este un exemplu pozitiv. In aceasta Charta e un meniu de posibiltate de folosire a limbii materne si Romania este peste nivelul mediu propus. Totusi, nu ne putem declara satisfacuti si trebuie sa imbunatatim legislatia sau sa o aplicam pe cea existenta mai eficient si cu mult mai multa buna credinta”, a afirmat Gyorgy Frunda.

Politicianul s-a intors, vineri seara, de la Strasbourg, unde a participat la o reuniune a APCE si unde spune ca a constatat ca "bilingvismul este o problema importanta pe agenda internationala”. "Problema cea mai importanta la APCE a fost problema dintre Federatia Rusa si Georgia. Titlul raportului recomandarii era 'Consecintele razboiului dintre Rusia si Georgia'. Ne-am dus la radacini, la problema autonomiei Osetiei si Abhaziei, la de ce au cerut acesti oameni sa fie diferiti. Unul dintre motive a fost ca nu li s-a recunoscut dreptul de a vorbi in limba rusa. Poate ca unii ar fi tentati sa spuna ca e o exagerare, dar daca ne uitam la ultimele perioade in Europa, constatam ca multe conflicte pornesc de la lucrurile zilnice, cotidiene, a avea o scoala in limba materna, a te adresa in limba ta materna, a spune medicului durerea ta in limba ta. Neacordarea acestor drepturi au creat tensiuni in interiorul unor tari membre ale Consiliului Europei sau intre tari membre ale Consiliului Europei”, a explicat politicianul.

Citeste si:

Frunda, ca fost raportor al Consiliului Europei pentru tarile baltice, Letonia, Lituania si Estonia, spune ca a constatat ca problema care se pune este cum sa-si foloseasca rusii limba materna. "Tentatia Consiliului Europei de a face acceptabila, de catre statul national, pentru ca toate aceste state sunt noi, care nu se definesc national, asta e chintesenta problemei, de a accepta folosirea limbii minoritatii nationale care este primita cu reticenta. Experienta ne arata ca tarile in care s-au facut pasi spre acceptarea, de catre populatia majoritara, a folosirii limbii de catre comunitatile nationale, situatia este mult imbunatatita”, a spus senatorul.

Gyorgy Frunda a facut aceste precizari la seminarul “Bilingvismul-element fundamental al convietuirii”, care are loc la Casa Bernady din Targu Mures.